Urmașii PCR, actualii politicieni de cumetrie, nu vor renunța fără luptă la cele 41 de județe/fiefuri/baronii

Epitaful unui leneș: „Aici continuă să se odihnească”

Întrebaţi despre reorganizarea administrativă, Ponta şi Antonescu fac glume cu Boc şi Băsescu: „La USL gândesc şi vorbesc cinci mii de oameni care ştiu despre ce e vorba. La PDL gândeşte Băsescu şi execută Boc. Dacă are cineva vreo explicaţie cum va face Boc aia cu opt judeţe… Dar astea sunt întrebări raţionale pentru oameni iraţionali. Sâmbătă prezentăm, cu cinci mii de oameni care ştiu ce e administraţia locală, viziunea noastră despre dezvoltare regională”, a spus Ponta. În acest moment a intervenit liderul PNL, Crin Antonescu: „Te-ai gândit vreodată că ne-au păcălit sau ne păcălesc? Că Boc gândeşte totul şi Băsescu e marioneta lui?”. „Ăsta e deja un scenariu aopocaliptic. Dacă Boc gândeşte, deja asta e o ştire, e breaking news”, a replicat Ponta. Exact aceasta a fost dintotdeauna strategia celor fără nici un fel de idee/soluție, a gargaragiilor de profesie: să arunce în derizoriu subiectele importante. De ce să discute cei doi despre beneficiile înlocuirii județelor cu regiuni? Nu îi interesează pe ei reducerea birocrației, destructurarea nomenclaturii partidelor din teritoriu (aia înșurubată în fruntea deconcentratelor și inspectoratelor județene), sau cele 10 miliarde de euro de care România ar urma să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene în perioada 2013-2014 (păi, dacă nu au cu cine să mânărească banii pentru a-i drena spre propriile buzunare, normal că nu).

În rest nu pot decât să constat ce nenorocire o va paște pe clasa politică de cumetrie din instituțiile (teritoriile) județene ocupate de pile, cunoștințe și relații. Sunt covins că baronii locali va lupta transpartinic, mai ceva ca la Rovine, să-și apere sărăcia, nevoile, neamul, Consiliul Județean și deconcentrata din bătătură. Căci dispariția județelor înseamnă dispariția consiliilor județene și a mai multor prefecturi ce vor fi transferate la nivelul noilor structuri. Asta înseamnă pierderea a sute de posturi din administrație, ceea ce înseamnă și diminuarea influenței actualilor șefi de consilii județene – dintre care unii își vor pierde și pita odată cu postul.

Deci, duminică seara, Emil Boc, împreună cu 16 lideri ai PDL s-au întâlnit cu Traian Băsescu. Luni dimineața s-a ținut Biroul Permanent Naţional, apoi, luni după-amiază, a avut loc o întâlnire a premierului cu parlamentarii PDL. Discuțiile au fost pe tema reorganizării României, în decurs de un an, pe regiuni, şi desfiinţarea actualelor judeţe. PDL vrea ca alegerile locale din 2012 să fie organizate pe noile structuri administrative.

• “Dacă nu facem această reformă a administraţiei publice în sensul reorganizării teritoriale a ţării, România îşi subminează serios şansele ca, din 2013, să aducă bani europeni, pentru că, în Europa, banii se dau pe componenta administrativă, pe structuri apropiate de cele regionale, adică, astăzi, ceea ce avem nu funcţionează pe interes naţional”
• “Actualele judeţe nu fac faţă provocărilor secolului actual pentru a aduce bani europeni şi de a avea politici coerente în ceea ce înseamnă investiţii care trebuie să se realizeze. De exemplu, un drum începe într-un judeţ şi se termină în altul”.
• “Important este principiul pe care l-am adoptat cu partenerii de coaliţie”

Proiectul schiţat deja în interiorul PDL şi la Guvern urmează să fie trecut prin Parlament în această toamnă, pentru ca la alegerile locale de peste un an să se voteze deja noua administraţie locală, cu 8 preşedinţi de consilii regionale şi 8 consilii regionale.

• ”E foarte necesar să ne mişcăm repede, astfel încât alegerile locale din 2012 să aibă loc pe noua organizare administrativ-teritorială. Aceasta însemnă că trebuie să avem legislaţia încheiată în toamnă, astfel încât Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială”, ne-a declarat deputatul PDL Sulfina Barbu, preşedinta Comisiei de administraţie publică. Potrivit acesteia, schimbarea împărţirii administrativ-teritoriale va implica şi modificarea unei serii întregi de acte normative, ca Legea 215/2001 privind administraţia locală, Legea unităţilor administrativ-teritoriale care datează din anul1968, Statutul aleşilor locali. Legea 500/2002 privind finanţele publice locale, Legea prefectului. Toate aceste modificări ar urma să fie realizate până în iarnă.

Dovada că “regionalizarea” le stă în gât și le pică multora extrem de greu la portofel este reacția mass media anti-“portocalie” și a baronetului transpartinic; chiar dacă cel “portocaliu” este mai rezervat în declarații – asta deși dinspre acesta a venit dezinformarea de ieri cu privire la motivele întâlnirii dintre Traian Băsescu și liderii PDL de duminică seara (întâlnirea a avut loc pentru a se discuta regionalizarea, iar alde “cezarpreda” au lansat zvonul cu privire la iminența debarcării lui Emil Boc din funcția de premier).

Ce spun baronii locali despre preconizata regionalizare (“voievodatele lui Boc”, după cum le numește în derâdere Realitatea.net): „O porcărie, o să se fure ca-n codru!”. Normal, fondurile europene invocate de către Emil boc sunt “un pretext” și “o minciună gogonată”. Pretextul este pentru a se “redesena harta țării în funcție de fiefurile de partid” (v-am mai scris asta: spune-mi cum gândești, să-ți spun cine ești).

• Marian Oprişan (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, zice: „Eu am făcut din politică o meserie. Nu am nici cea mai mică problemă să fiu senator, deputat sau să candidez la primăria Focşani”. În opinia sa, proiectul Guvernului nu are nici o şansă să devină realitate întrucât reorganizarea teritorială „nu se face după ureche, ci în urma unui studiu de impact, unei anlize socio-economice, unei simulări”. Totodată acesta consideră că pretextul absorţiei de fonduri europene, folosit de Emil Boc, este complet fals: „80% dintre fondurile europene sunt pentru proiecte aflate în gestionarea Guvernului. Numai 20% sunt pentru dezvoltare regională şi sunt executate de agenţiile de dezvoltare regională, iar astea au cel mai bun grad de absorţie. E o minciună gogonată ce zice Emil Boc. Păi ce mă împiedică pe mine să mă asociez cu Consiliile Judeţene Brăila, Constanţa Galaţi ca să fac un drum din bani europeni care să traverseze toate judeţele astea ? Nimic. Am mai făcut-o şi o mai facem. Eu nu am auzit nici un oficial european că nu ne mai dau bani dacă nu redesenăm harta”.

Politologul Cristian Pârvulescu este de părere că reîmpărţirea administrativ-teritorială a României este demarată într-un mod prea abrupt, în preajma anului electoral 2012, cu alegeri locale şi parlamentare, şi fără să fie asigurat un consens mai larg pe scena poltică.

• ”Se face într-un mod abrupt, neechilibrat şi, într-un an preelectoral şi riscă să derapeze, atât în ceea ce priveşte dezbaterea, cât şi în ceea ce priveşte confruntarea politică. Regionalizarea este absolut importantă în momentul de faţă, dar ea trebuie făcută după o consultare cât se poate de largă şi cu o asumare politică mult mai clară decât cea actualei majorităţi. Ar trebui să fie rezultatul unui compromis între toate forţele politice, pentru că altfel riscurile sunt foarte mari. Există un gen de loialitate judeţeană şi o serie de conflicte între judeţe, cum ar fi între Brăila şi Galaţi, ceea ce face ca un gen de solidaritate inter-judeţeană să apară şi să reprezinte o rezistenţă foarte mare, ca să nu mai vorbim de rezistenţa preşedinţilor de Consilii Judeţene. Costurile vor fi mari, cu siguranţă, dar pot fi gândite pe o perioadă tranzitorie”, consideră preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

Şi sociologul Vasile Dâncu doreşte reîmpărţirea administrativ-teritorială, însă avertizează asupra opoziţiei ”baronilor locali” care au nevoie de cât mai multe posturi în administraţie, pentru a-şi satisface clientela politică.

• ”Problema reîmpărţirii teritoriale este o sarcină europeană pe care o aveam de multă vreme, dar lumea a tras de timp. Noi am tot tras de timp, pentru că există o oligarhie locală şi nici un partid nu a putut să treacă peste identităţile locale şi mai ales peste rezistenţa funcţionarilor, pentru că principala resursă pe care o furnizează un partid clienţilor săi politici şi militanţilor este un post în administraţie. Cu cât sunt mai multe posturi publice, cu atât un partid poate să satisfacă mai bine clientela”, a explicat fostul senator PSD.

He-he! Știe Dâncu ce știe (și-n lumina noilor discuții realizez că este mai informat despre necesitatea executării, nu discutării, regionalizării decât chiar primul ministru – așa se explică proiectul de mass-media regională anunțat în forță acum două săptămâni). Revenind la clientela politică, mi-am adus aminte ce scriam în 2002 despre tentativa de regionalizare a României sub Guvernul Năstase:

• Deocamdată, din ce zice guvernul, regionalizarea la români ar însemna să mai introducem o felie de birocraţi între judeţe şi regiuni. Dacă posturile acestea bunicele sporesc, în loc să scadă, cum speră omul de rând, sunt toate şansele ca regionalizarea să se facă mult mai repede decât ar fi firesc. Proiectul guvernului e, pe moment, o propunere de escaladă birocratică. Ne putem aştepta ca al doilea pas în regionalizarea guvernamentală să însemne un nou val de funcţionari politici puşi pe capul contribuabilului. Aşa cum a strâns acum câte patru judeţe pentru a face o regiune, peste vreun an va strânge câte două-trei astfel de regiuni pentru a face o “provincie”. Fiecare etapă, fireşte, cu funcţionarii necesari, astfel încât valurile birocratice să se suprapună mai temeinic decât straturile geologice. Numai că acestea vor apăsa pe umerii noştri.  Dar cum eu am toată încrederea în IQ-ul guvernamental, zic să mai vorbim peste alte şase luni. Până atunci cu siguranţă guvernul mai citeşte ce scrie vreun prost sau altul. Unui guvern supra-inteligent, proştii îi sunt de mare folos.

Cele 8 regiuni de dezvoltare în forma propusă de către Adrian Năstase nu au întrunit acceptul Uniunii Europene, iar soluția acestui organism nu a primit acceptul baronilor locali ai PSD. De aceea ne vedem, după aproape zece ani, cu aceeași clasă politică bătând pasul pe loc în discuții sterile și încercând să facă pe furatelea ceea ce nu a fost capabilă să facă, tihnit (că nu a vrut, banii de furat erau la îndemână și, nu-i așa, la noi merge și-așa, să nu ne-nvețe alții ce să facem).

• Restructurarea regională a României nu e, zice președintele, decît preludiul disoluţiei statale. Ion Iliescu n-are mare încredere în sentimentul coeziunii şi solidarităţii naţionale şi vede provinciile româneşti într-o perspectivă de fugă. Orice reajustare administrativă, chiar şi una fără structuri politice locale, e interpretată în orizontul catastrofei. În această logică, fireşte, regionalizarea e ultimul lucru de care România ar putea avea nevoie. Există deja o experienţă europeană diversă a acestui proces de remodelare democratică a structurilor statale. Nici unul din statele europene care, într-un fel sau altul, şi-au redescoperit valorile provinciale şi le-au investit cu autonomie administrativă şi politică nu e în primejdie de a se fărîmiţa. Poate că, cel puţin în viziunea preşedintelui, România e mai fragilă şi mai imatură şi, deci, n-ar rezista unei astfel de probe. Nici guvernul nu pare, în fond, să gîndească altfel. De aceea a recurs la cea mai “soft” dintre soluţiile posibile, ridicînd Agenţiile de dezvoltare regională la rangul unor administratori de fonduri europene. Cele opt regiuni româneşti n-au nici identitate administrativă, darmite juridică sau politică. Ele n-au, cu atît mai puţin, identitate culturală sau istorică. Iar unele par croite astfel încît să nu-şi poată identifica nici măcar empatii economice. În cele din urmă, ele sînt doar nişte conturi în care vor intra fondurile venite dinspre Uniunea Europeană. (Al. Cistelecan – Evenimentul Zilei, 2002)

Proiectul noii reorganizări ar urma să fie definitivat în această săptămână, însă partenerii din coalţie au viziuni diferite asupra noilor structuri administrative. Astfel PDL vede o Românie împărţită în 8 regiuni (corespunzătoare celor 8 euroregiuni), numite, tradiţional, judeţe. Acestea ar urma să fie conduse prin prefecturi, acestea reprezentând autoritatea centrală (guvernamentală) în teritoriu. UDMR vede lucrurile altfel: o Românie împărţită în 16 regiuni, stabilite în jurul interesului propriu: judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să formeze o regiune. Demersul lui Emil Boc pare să mizeze doar pe convingerea partenerilor de coaliţie, pentru că nu va fi nevoie de modificarea Constituţiei, graţie unui truc: noile regiuni de dezvoltare se vor numi tot judeţe, pentru că în Constituţie este prevăzut că România este împărţită pe judeţe, dar nu se specifică numărul lor. Astfel, va fi nevoie de adoptarea unei legi organice pentru care este necesară majoritatea senatorilor, respectiv deputaţilor, majoritate e care Puterea o deţine încă în ambele Camere. Trucul ar putea să se dovedească, însă, periculos, pentru că UDMR, cel mai puternic partener de guvernare al PDL, şi-ar putea pierde influenţa la nivelul conducerii administraţiei locale.

• Cele 8 regiuni de dezvoltare vor fi: Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, Oltenia şi Centru-Muntenia. O primă problemă ar fi la Regiunea Centru, care, pe lângă judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, mai cuprinde judeţele Sibiu, Braşov şi Alba. Primele trei judeţe au preşedinţi de consilii judeţene de la UDMR: Tamasz Sandor, Borboly Csaba, respectiv Arpad Szabo. Judeţul Sibiu este condus de Martin Bottesch, de la Forumul Democrat al Germanilor din România, care, la nivel parlamentar, se află în coaliţia de guvernare şi urmează aproximativ aceeaşi politică cu UDMR. La CJ Braşov, şef este liberalul Aristotel Căncescu, însă la Alba este Ion Dumitrel de la PDL, susţinut de unul din greii democrat-liberali, primarul de Alba-Iulia, Mircea Hava. Deşi ca număr de preşedinţi de consilii judeţene UDMR este superioară pe teritoriul viitoarei regiuni Centru, supremaţia Uniunii ar putea fi subminată de configuraţia etnică a viitorului super-judeţ: 65% români, 30% maghiari, 4% romi, 0,5% germani. Cum UDMR se bazează practic numai pe populaţia de etnie maghiară, viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean Centru ar putea să nu fie de la UDMR. În plus, populaţia de etnie maghiară ar putea pierde şi privilegiile conferite de statutul de majoritară pe care în prezent îl are în judeţele Harghita şi Covasna, cum ar fi cele care se referă la predarea istoriei şi geografiei în limba maternă, în şcolile publice, sau la obligativitatea unor funcţionari publici de a cunoaşte şi limba maghiară. Nu întâmplător UDMR a încercat să-şi impună, anul trecut, un proiect de regionalizare a ţării, pe 16 microregiuni, una dintre acestea reunind doar judeţele Harghita, Covasna şi Mureş – teritoriul Ţinutului Secuiesc medieval. Un alt motiv pe care UDMR l-ar avea să blocheze în coaliţie proiectul ar putea fi legat de judeţul Satu Mare. Judeţul condus de UDMR-istul Csehi Arpad Szabolcs ar urma să fie topit în regiunea Nord-Vest, alături de judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Maramureş şi Sălaj. UDMR are practic şanse nule de a obţine şefia acestei euroregiuni şi implicit controlul asupra banilor europeni.

• Şi UNPR ar putea fi deranjată de noua împărţire administrativ-teritorială, în condiţiile în care o parte din autoritatea conducerii de la nivelul Capitalei se va muta la şefia super-judeţului Bucureşti-Ilfov, iar vicepreşedintele Uniunii, Neculai Onţanu, îşi doreşte funcţia de primar general al Capitalei.

ANEXE:

1. Cât este de obligatorie regionalizarea? La nivel european, România a rămas în urmă în privinţa obligaţiei de conformare la sistemul NUTS – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale de Statistică. Cele 8 regiuni de dezvoltare, care se vor numi tot judeţe în cazul României, potrivit proiectului PDL, corespund nivelului NUTS 2, care prevede împărţirea Uniunii Europene în unităţi administrativ-teritoriale cu populaţie de minimum 800.000 de locuitori şi maximum 3 milioane de locuitori. Nomenclatorul european prevede şi alte niveluri: NUTS 1 – cu unităţi între 3 şi 7 milioane de locuitori (România are 4 astfel de unităţi, fără personalitate juridică) şi NUTS 3 – unităţi cu populaţii de 150.000-800.000 de locuitori (corespund judeţelor de astăzi, în cazul României).

• Necesitatea ca unităţile NUTS 2 să capete personalitate juridică în detrimentul actualelor judeţe ar rezida în faptul că la acest nivel sunt distribuite fondurile comunitare.
• În cazul României, regiunile de dezvoltare peste care se vor suprapune viitoarele super-judeţe prezintă o diferenţă destul de mare în privinţa nivelului de trai al populaţiei. Potrivit unui document guvernamental, la nivelul anului 2008, regiunea cu cea mai mare rată a sărăciei era regiunea Nord-Est (27,2%), iar cea mai puţin săracă era regiunea Bucureşti – Ilfov (4,7%). Un grad ridicat de sărăcie se constată în regiunile Sud – Vest (23,3%) şi Sud – Est (22,7%).

2. Ce schimbări va aduce redesenarea hărţii României în stil PDL?

• Absorbţia fondurilor europene de dezvoltare regională va trece din responsabilitatea Guvernului în cea a super-judeţelor
• Absorbţia fondurior europene s-ar putea face direct de către euroregiuni şi pentru investiţiile pentru mediu (o altă prevedere care ar putea deranja UDMR, care deţine portofoliul Mediului)
• Guvernul va mai avea doar rol de coordonare, de absorbţie pe fonduri europene pentru infrastructura mare, naţională de transport sau pe componenta de competitivitate, doar pentru marile companii, nu şi pentru IMM-uri (de care se vor ocupa tot şefii de regiuni)
• Din 41 de preşedinţi de consilii judeţene, vor mai rămâne 8, aleşi tot uninominal, într-un singur tur. Vor rămâne numai 8 consilii judeţene şi, automat, mai puţini consilieri.
• Vor rămâne numai 8 municipii-reşedinţă de judeţ, celelalte 33 urmând să-şi piardă din importanţă, ceea ce ar putea determina noi motive de dispute nu numai între partide, dar şi între organizaţiile din interiorul aceluiaşi partid.
• Instituţiile deconcentrate şi alte astfel de autorităţi se vor reduce numeric.
• Autoritatea privind urbanismul şi alte astfel de politici locale va trece de la judeţe exclusiv la municipii, oraşe şi comune.
• În paralel cu posibilitatea reducerii cheltuielilor prin desfiinţarea multor filiale ale instituţiilor publice, vor apărea şi costuri suplimentare, cum ar fi cele cu schimbarea actelor de identitate, a plăcuţelor de înmatriculare ale maşinilor, a actelor de proprietate.

3. MIZE: Graba cu care guvernul vrea să implementeze schimbarea structurii administzratuve a ţării are câteva mize importante atât pentru PDL, cât şi pentru panoplia politică a preşedintelui. Pentru Traian Băsescu, reorganizarea pe regiuni a omâniei este exăpresia unei performanţe politice istorice, alături de modificarea Constituţiei şi legile organice din ultimul an – reunite toate sub proiectul “Modernizarea statului”.

Pentru PDL, miza este dublă:

• miza financiara. potrivit noii organizari, Rolul primăriilor va creste considerabil, si, odata cu acesta, si banii europeni pentru proiecte locale.
• miza politica: desfiinţarea consiliilor judetene inseamna, practic, desfiintarea unor “baronate”. Si înfiinţarea altora, la un nivel superior. PDL pleacă, in acest moment din poll-position.

4. PROBLEME: Dacă pentru premier, PDL şi Traian Băsescu reorganizarea României este un pariu politic şi o miză de-a aduna bani europeni după structura regiunilor, regionalizarea va presupune ceva birocraţie atât pentru cetăţeanul de rând, cât şi pentru guvern:

• schimbarea buletinelor de identitate
• schimbarea numerelor de la mașină

Pentru reorganizarea structurilor guvernamentale din teritoriu:

• desfiinţarea actualelor consilii judetene
• desfiintarea actualelor prefecturi şi infiintarea altora, după noile structuri
• desfiinţarea sctructurilor deconcentrate si teritoriale (Inspectoratele judene – de sănătate, de politie, scolare etc, etc)

Referințe:

• Se putea să nu apară și expertul Mihai Goțiu de pe VaxPublica să-și dea cu presupusul?
• Regionalizarea României: Boc își pune baronii locali în cap.
• Traian Băsescu: reorganizarea administrativă este necesară pentru diminuarea birocrației.
• Ce spun baronii locali despre voievodatele lui Boc: “o porcărie, o să se fure ca-n codru”.
• Lungul drum de la județe la regiuni.
• Șah la baronet.
• PDL vrea să organizeze alegerile locale din 2012 pe o țară reorganizată pe regiuni.
• Torpilă împotriva nomenclaturii.
• Emil Boc vrea să transforme județele în voievodate.
• Kelemen Hunor despre regionalizare: “așa trebuie să fie: Harghita, Covasna și Mureș”.
• Regionalizăm sau nu? De ce au succes modelele proaste în România.
• Tăvălugul regionalizării – va avea România super-județe?
• Vezi ce va conține proiectul de reorganizare administrativă: CJ-urile, păstrate, dar golite de atribuții.
• UDMR se împiedică de harta lui Boc.